"am inchis portile. temporar, pana ma refac. acum ma lovesc de un zid. nu mai pot nici sa evadez. nu stiu din ce e facut zidul. poate fi piatra, poate fi un castel de nisip. singurul zgomot pe care il aud e vantul schimbarii. uneori bate incet, alteori in rafale, parca chitit sa darame tot. sunt singura aici intre ziduri. si e bine. sunt cativa oameni care mai suna la usa sa-mi dea 'buna ziua', intredeschid si raspund politicos, apoi inchid la loc.
e o defectiune pe care trebuie sa o localizez si sa o repar. si pentru asta imi trebuie sa fiu singura, sa am stocuri de tigari si, evident, multa cafea cu lapte.
si curaj..."
